luni, 28 mai 2012

Intoleranţă

Ieri eram în faţa magazinului Gemeni, aşteptam o prietenă. Am observat un tip, care s-a oprit lîngă mine şi părea destul de liniştit, nimic din comportamentul lui nu mi s-a părut dubios. Apoi, a făcut un pas înainte şi a început a striga (vorbea rusa) despre cît de complexaţi, egoişti, înapoiaţi şi materialişti sunt moldovenii, că nu pot tolera comunitatea gay (după cîte am înţeles eu, însăşi el era homosexual). Paznicii din faţa magazinului arătau puţin speriaţi, oamenii ce treceau pe alături zîmbeau (nu înţeleg de ce). Sincer, nici eu nu ştiam cum să reacţionez.  Clar lucru, gestul său a fost exagerat şi mă gîndesc că nu era în toate minţile, dar sigur este şi ceva adevăr în spusele sale.                                                                   
Suntem complexaţi pentru că nu avem educaţie sexuală, iar cîtva ore de biologie stîrnesc rîsul tuturor, pînă şi unii profi se jenează să vorbească despre sex. Iar atunci cînd mamele ajung cu fete de 15 ani însărcinate se întreabă unde au greşit. Au greşit de la bun început, cînd spuneau că bebeluşii sunt găsiţi în varză, cînd astupau ochii propriilor copii la filme ce au scene cu săruturi.                                                                                                      
Suntem egoişti pentru că nu ne interesează nimeni şi nimic, relaţiile, prieteniile merg atît timp cît există folos personal. Şi dacă amicii mai vechi nu dau nici nu semn de viaţă, cu siguranţă totul le merge perfect.                                                                                                                                                                            
Suntem înapoiaţi pentru că ne temem  să vorbim cu o persoană care are SIDA sau mai ştiu eu ce boală. Frica asta nemotivată vine din lipsa de informare. Ironic este că nu ne temem să mergem la un salon de manichiură, fără să fim siguri că instrumentele au fost prealabil dezinfectate, însă evităm persoanele ce nu reprezintă absolut nici un pericol.                                                                                                                                                                             
Suntem materialişti pentru că nu avem nevoie de dragoste. Fetele nu mai spun „mă întîlnesc cu un bărbat frumos”, ele zic „ies cu unu cu Mercedes”. Chiar nu le mai interesează nimic înafară de bani? Atunci băieţilor le este foarte uşor – investesc într-un automobil şi anină  orice domnişoară.                                                                                                                                                                                                                                                                    
Suntem intoleranţi deoarece o persoană gay este privită ca un exstraterestru. Printre problemele homosexualilor se numără şi dificultatea cu care se pot angaja în cîmpul muncii, de parcă viaţa personală le influenţează cumva productivitatea. Prostie.Suntem sălbatici.
Şi acum mă conving, nu este ceva în neregulă cu acel tip, ci mai degrabă cu noi toţi. Nu vrem s-o recunoaştem şi rămînem aşa cum eram: încăpăţinaţi, cu nasul pe sus şi limitaţi.

 Imagine la temă:


marți, 22 mai 2012

Nu despre modă şi bun-simţ


De ce ai noştri nu pun accent pe calitatea unui produs, ci pe preţul lui? Cine mai poate fi impresionat cu poveşti despre sume fabuloase cheltuite pe nişte nimicuri? Înţeleg, am trecut prin perioada sovietică, după zeci de ani de gri şi monotonie fiecare tindea să se afirme. Din acest motiv, probabil, anii 90’ au fost o perioadă în care se purta sclipici, culori, printuri inimaginabile.  Intenţia era să demonstreze tuturor clasă şi starea materială bună. Ironic, au obţinut opusul.
A venit timpul să ne conformăm cu vremurile noi. Eu fac parte dintr-o generaţie foarte tînără, care ar trebui să gîndească diferit, să scape de complexele vremurilor demult apuse şi să evolueze. Nici vorbă. Priorităţile sunt aranjate cam în următoarea ordine: brand, tendinţe, apoi undeva la sfîrşit vine confortul şi calitatea. Iar dacă preţul nu este cumva de ajuns de mare,  îl creştem noi de vreo 3 ori şi povestim prietenelor despre shoppingul reuşit. 
Iată un exemplu: mi-am cumpărat o pereche de balerini, pentru care am plătit 270 lei, iar o domnişoară cu papuci identici afirmă că i-a luat cu vreo mie de lei. Buuuun. Aici chiar este ceva foarte greşit în modul ei de a gîndi. Cred că e în regulă să-mi procur îmbrăcăminte ieftină, nu ascund asta şi consider că este nevoie de mult noroc, ochi bun şi îndemînă pentru a găsi cele mai bune reduceri. E mare prostie să plăteşti sume enorme doar pentru un nume, sau şi mai rău, să  te prefaci că aşa ai face-o. Şi e penibil să vezi pe cineva în oraş purtînd fiiix acelaşi articol (mii de lei, ce să mai vorbim, exclusivitate şi unicitate).
De unde să vină schimbările cînd şi polobocul *tuse* mă iertaţi, cîntăreaţa Mariana Şura merge la Cannes cu o rochie kitsch de culoare alastru-alb-verde-roşu-negru-roz-cafeniu şi afirmă că e cumpărată dintr-un magazin scump. Orice femeie rafinată, cu simţ estetic îşi dă seama că nici nu miroase pe aici a scump. Chiar să fi vrut să găsesc o rochie mai urîtă, nu sunt sigură că mi-ar fi reuşi. Este pur şi simplu un dezastru.
 Moldovenii sunt glamorous, moldovenii ştiu să se îmbrace, nu au nevoie de sfaturi şi critică constructivă. Încăpăţînarea, mîndria şi încrederea prea mare în propriile forţe - iată defectele ce ne frînează mult dezvoltarea personală.

sâmbătă, 19 mai 2012

Eurovision (4)






32. San Marino

Cum am văzut titlul, am înţeles că nu are cum să fie ceva bun. Nu am greşit, după 15 secunde am închis pagina. Groaznic.

 

33. Serbia 

Am dubii  în legătură cu originalitatea....intro-ul la vioară îmi aduce aminte de Coldplay, "Paradise". La general vorbind, drăguţ. La sigur va ajunge în finală.


34. Slovacia

Curajos! Alegere bună pentru concurs. Se evidenţiază în mulţimea compoziţiilor pop, lente. Are atîta energie. Mi-a plăcut mult. Stilul seamana cu ceva de tipul Sick Puppies. Îi urez succes.


35. Slovenia

Nu ascult aşa ceva, însă vocea ei e frumoasă. Prea siropos. Parcă e soundtrack la vreo poveste Disney, cu prinţi şi prinţese.


36. Spania

Maagic. Relaxant şi frumos. La sigur va fi printre primele. Videoclipul este şi el calitativ. Întreaga compoziţie este foarte reuşită. Dacă interpreta se va descurca şi live, totul va fi perfect.


37. Suedia

Aaah, Loreen este preferata mea. Puţin stranie, cu accente hippie în felul în care se mişcă, în păr. Piesa este energie pură. Mi se face pielea de găină. Chiar merită să învingă în acest an.


38. Elveţia 

Are puţine vizualizări şi nu înţeleg motivul. Parcă sunt The Killers. Frumos. Este una dintre puţinele piese pe care le-aş include în playlistul meu.

39. Turcia

Nu sunt mare amatoare de motive orientale. Meh. Vocea şi felul în care se mişcă sunt stranii. Nu e în topul preferinţelor mele.

40. Ucraina

Vocea asta e awesome. Am fost plăcut surprinsă să văd o cîntăreaţă de culoare. Îmi place tot, atîta putere, dă poftă de viaţă.

41. Marea Britanie

M-am obişnuit cu prestaţiile nereuşite a acestei ţări în fiecare an, dar iată că de data asta e mult mai bine. Vocea este pur şi simplu perfectă.



CONCLUZIE

Deşi era de aşteptat ca mai toţi participanţii să vină cu ceva foarte comercial, totuşi Eurovision 2012 uimeşte prin varietatea genurilor muzicale. De la balade lente la rock şi în final house energic, cred că fiecare poate găsi un cîntec pe gustul său. Preferaţii mei sunt Suedia, România, Danemarca, Germania. Cum nu ar fi, le urez tuturor succes. Sper că Pasha al nostru va ajunge în finală. Nu ne dezamăgi!

luni, 14 mai 2012

Pizza şi borş

Statisticile spun că cei mai mulţi emigranţi moldoveni merg în Rusia, iar pe locul doi, era de aşteptat, în Italia. Este ceva atît de obişnuit, fiecare are rude/amici/cunoscuţi plecaţi să-şi încerce norocul prin Roma sau Milan. Cultura italiană şi-a pierdut orice farmec, astăzi nu poţi impresiona pe nimeni cu fotografii la Pisa sau Colosseum. Moldovenii au cucerit patria pizzei şi a lasagnei şi nu o vor părăsi degrabă.
Însă un lucru ieşit din comun este ca o familie de italieni să se stabilească la noi. După o viaţă trăită într-un stat mult mai dezvoltat şi mai stabil, o pereche de bătrîni se mută la Chişinău. Şi asta nu este tot. Ei, conştienţi de interesul crescut al italienilor pentru cultura noastră, scriu o carte în care descriu viaţa moldovenilor în “habitatul” lor natural. Întreaga lucrare e o comparaţie dintre 2 societăţi, accentuînd plusurile şi minusurile fiecăreia.
Probabil mulţi şi-au dat seama, numărul dezavantajelor ţării noastre este mare. Ştiu, poate provoca indignare : “De ce nu au rămas acolo? De ce vin aici cu critici?” Totuşi mi-a fost interesant să văd ţara noastră din alt unghi. Printre lucrurile descrise erau şoferii încordaţi, transportul public cu “marshrutci”, mîncarea tradiţională şi multe alte chestii pe care nu le ţin minte, din păcate.
I-au surpins şi mizeria Nistrului. Ei abordează cu umor problema apei murdare, zicînd că din tot ce găseşti pe acolo poţi prepara borş pentru întreaga ţară.
Cîteva pagini descriu şi preţurile din cafenelele noastre în raport cu salariile medii. Acolo este menţionată leafa de 200 euro (la unii poate fi şi mai mică) şi preţul unei simple cafele, de 2 euro (în unele localuri mai glamorous preţul se măreşte de cîteva ori). Reiese că stăm acasă şi bem Nescafe.
Un lucru m-a mirat mult: le-a plăcut că fetele noastre, ce fiind la o vîrstă destul de tînără, întemeiaza familii, cresc copii şi sunt responsabile. Nu pot fi de acord. Căsniciile pe la 20 ani, ca regulă, sunt sortite divorţului. Nu ar fi logic să se maturizeze, să înţeleagă ce vor şi apoi să treacă la fapte?
Nu cred că lucrarea dată trebuie luată în serios, este subiectivă. Mie nu mi se pare totul atît de rău. Poate pur şi simplu mă tem să recunosc adevărul acestei cărţi, cine ştie.

PS: Mulţumesc mult doamnei Botnari Violeta, profesoara de limbă italiană datorită căreia am aflat de acest volum.

sâmbătă, 12 mai 2012

Eurovision reviews (3)

Continui cu Eurovisionul. Următoarele 10 cîntece:










22. Italia

Are ceva cu Amy Winehouse. Ascultabil, dar nu senzaţional. Mi-a trebuit ceva timp să înţeleg că ea cîntă în limba engleză, ouch. Are de lucrat muult la accent. Mai bine rămînea la versiunea italiană.


 23. Latvia

Cam aiurea. 90's are back. Zîmbet fals, melodie de care am obosit, versuri de tipul "vaca paşte iarbă verde", videoclip necalitativ.  Nu-mi place nimic. Următoooorul vă rog!


24. Lituania

Prea romantic chiar şi pentru o fată. A spus de atîtea ori "love is blind". Cred că mult timp înainte fraza asta o să fie enervantă. Are voce, dar nu ascult piese de tipul ăsta şi nici nu văd de ce aş putea începe s-o fac. Pur şi simplu nu-mi place, apoi mai adaug şi mişcările lui pe scenă... Nu, nu are şanse.


25. Malta

Cam au trecut timpurile cînd se dansa în apă, urmărind acest videoclip simt că mă întorc la vremurile cînd aveam vreo 11 ani. Chair şi hainele dansatorilor parcă sunt luate din comediile americane mai vechi. Cîntecul este catchy, nimic mai mult. Un plus mare este interpretul - el arată bine.



26. Moldova

Nu ştiu unde a fost filmat videoul, pare a fi un club provincial. La început cîntecul nu-mi plăcea deloc, acum îmi pare că ar avea ceva potenţial: el are voce, place fetelor, melodia este vioaie. Hainele lui Pasha nu sunt luate din Vogue, dar bine că nu are pe dînsul ceia ce purtase la preselecţia naţională.


27. Montenegro

Nu am rezista, nu am putut asculta pînă la sfîrşit. Niciodată nu am agreat parodiile astea muzicale cu umor neinspirat.


28. Olanda

Nici nu ştiu de la ce să încep. Ce caută cîntecul ăsta la Eurovision? Stilul piesei e country, ea poartă pene de indian. Nu va ajunge în finală, nu are cum.


29. Portugalia

Cam plictisitor. Nu are nimic memorabil. Vocea ei este bună, dar piesa cu influenţe greceşti nu a adunat multe simpatii.




30. România

Are multe şanse să învingă. Fata este frumoasă, videoclip bun, voce la fel. Este evident că a fost depusă multă muncă. Succese ei. 12 puncte din partea Moldovei!




31. Rusia

E funny. Puţin umor negru:  sper că vor ajunge toate vii pînă pe 26 mai. Cum au putut ele acumula cele mai multe voturi la preselecţia naţională? Nu pot să presupun nimic despre succesul lor, se pot întîmpla multe lucruri neaşteptate.



Cam asta pe azi, degrabă vine şi ultima parte + concluzie.

joi, 10 mai 2012

Showbizul moldovenesc, pe scurt


Moldova nu are industrie muzicală, nici originalitate, nici stil. Totul se rezumă la nişte piţipoance de bani gata ce încearcă să copieze glamourul hollywoodian, însă în final culminează cu nişte apariţii penibile şi ieftine.
Ştim bine cît este de costisitoare lansarea unui interpret, cu textieri, compozitori, înscrieri şi videoclipuri. Din acest motiv, în showbizul nostru nu ajung adevărate talente, ci doar copii mofturoşi şi alintaţi cu părinţi bogaţi (exemplu: Grigor Diana, prinţesa pop basarabeană cu buze din plastic). Nu contează atît de mult că nu au talent, nu pot lega două cuvinte şi nu au o apariţie scenică demnă de un interpret, important e că mama are fată cîntăreaţă. Ce drăguţ.
Totuşi în Moldova se mai face muzică bună, puţină, dar atît de aproape sufletului meu. Am o listă de formaţii şi interpreţi pe care îi ador aşa cum sunt, nu prea cunoscuţi, simpli, dar ai noştri aparte. De exemplu Snails, Dara, Alternosfera, Carla’s Dreams, Gîndul Mîţei, Guz, Zdob şi Zdub, Dan Bălan, Sofia Rotaru, Studio One, O-zone sunt profesionişti adevăraţi. Şi chiar am observat că unii tind să nu-i aprecieze numai din cauza că sunt moldoveni, şi-au întipărit în cap ideea că la noi muzică de calitate nu poate exista. Bine că tot rahatul american de tipul Nikki Minaj, Pitbull si Lil Wayne are talent. Ce nu ar lansa aceşti indivizi, în cîteva zile vizualizările ating zeci de milioane (btw, iată cît de uşor pot fi influenţate masele mari, producţiile americane fiind băgate pe gît tuturor).
Încă ceva specific ţărişoarei noastre: la noi cei care vor să facă bani, lansează muzică de chefuială şi merg să cînte pe la nunţi şi cumetrii. Ei fac muzică pentru persoane trecute de 50 şi nu urmăresc tendinţele din afară. Ideea e că nici măcar nu cînta 100% live, doar miaună deasupra înscrierii. Apoi mai şi primesc sume frumoase pentru prestaţiile lor jalnice. 
Şi în final, pe lîngă lipsă de voce, mai vine modul în care vedetele noastre sunt îmbrăcate. Dan Boian - un adevărat douchebag, impresionează de fiecare dată cu strasuri, chepci demodate, cureluşe, pe scurt, tot kitschul concentrat într-un singur personaj. De ar fi el singurul. Eh.
Moldova are nevoie de schimbări radicale, urgent!

luni, 7 mai 2012

Eurovision reviews (2)


 11. Estonia

Băiatul ăsta poate cînta. De la prima audiere a compoziţiei pielea mi s-a făcut de găină. Totul este atît de intens şi frumos. Singurul lucru care îmi displace este costumul, îmi aduce aminte de mirii de la nunţile moldoveneşti. Stofa asta strălucitoare arată ieftin, e prea mult chiar şi pentru un videoclip.

12. Finlanda

O altă piesă reuşită, deşi muzica liniştită nu e chiar genul meu. Mulţi participanţi au ales să nu cînte în engleză. Oarecum e bine, fiecare interpret îşi arată cultura propriei ţări, dar nu pot înţelege absolut nimic din versuri.


13. Franţa 

Nu e rău deloc, numai bun pentru aşa concurs. Sunt absolut sigură că va fi între primii 10. Mie personal nu îmi prea place timbrul vocii, în rest piesa e memorabilă.
  

14. Macedonia

Nu am rezistat să ascult pînă la sfîrşit.... vocea ei sună răguşit şi neplăcut, nici cîntecul nu este bun. Deşi majoritatea au părere bună, mie îmi pare că ea strigă toată piesa. 
 

15. Georgia

Este rău că au combinat prea multe motive într-o singură piesă. De asemenea vocea nu este nici pe aproape bună. Un plus este energia întregii prestaţii, dar ce folos. Dacă încă nu ai auzit-o nu-ţi pierde timpul făcînd-o.
 

16. Germania

Este unul dintre cei mai buni. În plus, arată bine. E o raritate pentru mine ca o piesă atît de liniştită  să nu mă lase dezamăgită. Foarte frumos. Videoclipul la fel este calitativ. Îmi place totul.
 

17. Grecia
Nimic original din partea Greciei, plictisitor. Cîntece de tipul ăsta sunt în fiecare an la Eurovision... Ei pur şi simplu au mers pe varianta sigură, uitînd de unicitate. 
 

18.  Ungaria
M-am îndrăgostit de melodia aceasta instantaneu. E perfectă, armonioasă, are tot ce trebuie. Este evident că a fost depusă multă muncă.
 

19.  Islanda

Wow, cîtă emoţie. Deşi are puţine vizualizări, mi-a plăcut întreaga compoziţie. Vocile lor se combină atît de frumos împreună, magic.
 

20. Irlanda 

Mi-au displăcut şi înainte, şi acum. Sunt pur şi simplu enervanţi. Unul era de ajuns să-mi provoace rîsul, nemaivorbind de doi. Părul lor ridicol îmi aduce aminte de iarbă în vazon. Cîntecul nu este atît de rău, poate vor avea un loc bun.


21. Israel

Sunetul de la început de video îmi aduce aminte de serile frumoase petrecute la ţară:).  Vocea lui îmi aduce aminte puţin de Arctic Monkeys, numai că într-o variantă rea, parodiată.  


Asta este totul pentru azi. La general vorbind, cîntecele din acest post îmi plac mai mult de cît în primul... Dar încă nu am auzit nimic senzaţional.

sâmbătă, 5 mai 2012

Eurovision reviews

Nu sunt cel mai înrăit fan Eurovision. După părerea mea, e o pierdere de bani şi timp, mai ales că de fiecare dată am senzaţia că participanţii nu sunt apreciaţi pentru prestaţie, talent şi voce. În joc intră showul, o piesă simplă, dar uşor memorabilă (catchy) şi desigur politica. La fel mă deranjează şi faptul că rareori un anumit cîntec chiar reprezintă o ţară, sunt neglijate tradiţiile, totul este prea comercial. Totuşi, în fiecare an ascult piesele intrate în concurs şi îmi fac propriile prognoze pentru ca apoi să le compar cu rezultatele finale. Iată şi impresiile despre concurenţii din acest an. I-am luat în ordine alfabetică şi încerc să fiu cît mai obiectivă.

1. Albania 

Nu intră în formatul Eurovision, este prea monoton. Rona are talent, însă întreaga compoziţie este mult prea obişnuită, toţi am mai vazut aşa ceva. Note înalte, melodie tipică pentru cîntece sentimentale, plictisitor. Videoclipul este sumbru, straniu. Nici nu am rezitat să-l urmăresc pînă la sfîrşit, mult prea modest. Şanse să învingă - puţine. Doar vocea şi pasiunea cu care interpretează mi-au provocat admiraţia.

 

 2. Austria 

Pur şi simplu rău, e atît de aiurea încît nici nu mai am ce comenta, totul este evident. Dacă înscrierea zgîrie atît de mult urechile, voi fi nevoită să pun mute la "performance-ul" lor live. Plus la asta şi aspectul lor de cocalari mă face să-i urăsc şi mai mult.
  
 

3. Azerbaijan

Mult mai bună de cît precedentele, piesa Sabinei este liniştită, plăcută, vocea la fel. Chiar dacă este ţara învingătoare, cei din Azerbaijan nu s-au relaxat nici în acest an. Videoclip frumos, cîntec drăguţ - pot fi mîndri de munca lor. Chiar nu am ce obiecta.  
 
 

4. Belarus

Mulţi spun că i-au copiat pe Nickelback. Nu este o asemănare atît de izbitoare, asta este vocea băiatului, nu o poate schimba. Piesa este reuşită, calitativă. Videoclipul încă nu a apărut, deci, aşteptăm.


5. Belgia

Poate cineva să-mi explice de ce are atîtea dislike-uri? Nu e cea mai bună, dar are 600 voturi negative. Cîntecul este pur şi simplu drăguţ, nu are nici urmă de originalitate. Probabil unei fete de 12 ani îi va plăcea.

 

6. Bosnia & Herţegovina

Cam multe melodii liniştite anul ăsta. Bosnia & Herzegovina vin şi ei cu o baladă. Fata nu are voce fenomenală, nici videoclipul nu este cine ştie ce, o încercare nereuşită de a crea o atmosferă oldie. Piesa Mayei are concurenţă mare. 


7. Bulgaria

Ieeftin şi urît. Aproape fiecare producţie românească sună cam aşa. Ne-am cam săturat de beatul ăsta, deşi iniţial făcuse furori. Poate în Europa va fi apreciat mai mult de cît la noi. Este cam plictisitor pentru cei de aici, auzim cîntece de tipul ăsta 24 din 24 la radio.


 8. Croaţia 

Frumos şi videoclipul şi cîntecul, deşi piesa este liniştită, clipul dinamic echilibrează întreaga compoziţie. Poate lua un loc bun dacă europenii vor da dovadă de bun gust. Deşi nu am înţeles nimic din versuri, oricum mi-a plăcut. Îi urez succes.


9. Cipru



În sfîrşit, ceva dansabil, pop, potrivit pentru Eurovision. Îmi place mult videoclipul, merge perfect cu piesa. Vocea interpretei mai lasă de dorit, în rest îmi place. Sunt sigură că va prinde bine la public.


10. Danemarca

Iată exemplul perfect cînd less is more. Atît de drăguţ!  Cîntecul este uşor de memorat, are ceva deosebit. Chiar sper că va lua un loc bun. Pur şi simplu nu este deajuns să-l asculţi doar o dată .



 ***

Următoarele le voi adăuga degrabă, nu reuşesc să le critic toate într-o zi. Am încercat să nu fiu prea dură, dar în acelaşi timp să menţionez şi părţile bune şi rele a fiecărei compoziţii. Ascultînd doar 10 cîntece, pot spune că în acest an participanţii sunt mai puţin puternici, de parcă vin la Eurovision din obligaţie, nu din propria dorinţă. Poate următoarele piese nu mă vor dezamăgi atît de mult.

miercuri, 2 mai 2012

Frumuseţe şi complexe


Mai toţi oamenii sunt nemulţumiţi de felul în care arată. Unii îşi acceptă corpul aşa cum este, alţii încearcă să-l modifice folosind diferite metode. Cea mai raţională decizie ar fi un mod sănătos de viaţă şi multă mişcare, însă cere multă voinţă, efort.
Perioada în care complexele în legătură cu aspectul fizic coboară self esteem-ul fetelor pînă la pămînt este vîrsta de 15 – 17 ani. Mai mult de 90% din adolescente vor să  schimbe măcar ceva, mai ales greutatea. O pătrime dintre acestea sunt gata să apeleze şi la chirurgie estetică. Eu sunt de părere că numărul lor ar fi şi mai mare dacă preţul unei astfel de întervenţii ar fi mai puţin piperat.

Şi eu la rîndul meu nu sunt mulţumită de cîte ceva, cum ar fi nasul sau înălţimea, dar niciodată nu aş fi gata să-mi risc sănătatea pentru un moft. Apoi, nimeni nu garantează că rezultatul va fi mulţumitor. Iata şi cazul Donatellei Versace, care şi cu o avere impunătoare nu a obţinut un chip frumos:


Dar şi la general vorbind, rareori rezultatul este mulţumitor. Iar atunci cînd totuşi schimbarea este în bine (cum e cazul lui Megan Fox) bărbaţii o cred hot. Meh. Cum poate cineva admira falsitatea?

Impefecţiunea e frumoasă, fiecare are cîte ceva deosebit. Poate aluniţa pe care tu o urăşti este sexy pentru cineva? Mie personal, faţa perfectă nu mi se pare wow (faţă perfectă matematic, proporţional). E drăguţă, nimic mai mult.               
Femeile care se tem de îmbătrînire trebuie pur şi simplu să accepte schimbările naturale ce au loc în organism. Şi o doamnă de 40-50 ani este frumoasă, mai ales cînd zîmbeşte. Este o vîrstă deosebită, cînd sunt împlinite material, emoţional. Chair nu văd rostul bisturiului aici.