Despre religie

Ştiu, probabil mulţi vor reacţiona urît şi nu vor fi de acord, însă eu îmi voi exprima opinia în legătură cu un subiect sensibil pentru întreaga societate, şi anume – religia, unealta care controlează populaţia, care lasă bătrînii fără bani şi  care se implică în politică (unde chiar nu are ce căuta).

Nu am nimic împotriva persoanelor credincioase, le respect şi înţeleg perfect că au nevoie de susţinere, de speranţă. Însă, vorbind la general despre acest fenomen, de la apariţia sa cu două milenii în urmă şi pînă în prezent, religia a frînat mult progresul. Chiar şi o persoană cu cele mai vagi cunoştinţe în istorie înţelege că perioada de înflorire a creştinismului a fost şi cea în care nu prea a existat modernizare, noi invenţii. El ţinea oamenii în frîu, nu le permitea gîndirea liberă. Era comod pentru conducere şi clasele sociale superioare. Însă, o dată cu apariţia a noi curente politice, a dezvoltării economice, industrializării, biserica pierde din putere. Şi iată-ne de vreo 100 ani încoace cu computere performante, medicină avansată şi sateliţi artificiali. Lista de oamwn de ştiinţă creştini este scurtă, şi mulţi au avut probleme cu inchiziţia: Link.

Poate antipatia mea vine nu doar din această cauză, ci şi deoarece văd cum merge treaba, mai ales la ţară, unde oamenii se simt obligaţi să plătească „taxe fixe” pentru anumite servicii religioase. Nu contează faptul că pensia vîrstnicilor abia ajunge pentru supravieţuire, ei sunt zombificaţi de ideile promovate pe la slujbe, ba chiar şi şantajaţi.

Chiar şi întregul concept al creştinismului mă pune pe gînduri, deoarece copiază mult din religiile vechi (citisem mai multe articole şi cărţi). Oare nu a fost facut întenţionat, ca oamenii să accepte mai uşor noul curent şi rînduielile sale? Poate în trecut erau acceptate deoarece oamenii cunoşteau mai puţin, însă acum, cu atît acces la informaţie, Biblia poate părea o adunătură de legende copilăreşti ce nu au prea multe tangenţe cu realitatea.

Cred că a venit timpul să ne bazăm pe omenie, să deosebim binele de rău fără frică şi prieteni imaginari.

BTW, aurul de pe scaunul Papei de la Roma ajunge pentru a întreţine zeci de familii. Gîndţi-vă la asta.